Adu-ti aminte cand erai copil :) parca parca te cuprinde dorul si ai vrea sa ai din nou acea inocenta . Eu imi aduc aminte cu placere de copilaria mea pentru ca a fost cat de cat fericita , stiu ca eram iubita de toata lumea , tin minte ca faceam toate nebuniile :) .Tatal meu imi povestea cum ca la numai 2 ani am fugit de la gradinita pana la mama la lucru (aproape de gradinita mea ) si de pe partea cealalta a strazii m-am oprit pentru ca treceau multe masini si strigam : "Mami... Mamiiii" :))) si mama ... sa incremeneasca . Imi aduc aminte ca mergeam la bunici ( tot in Sibiu ) si nu ma mai gaseau prin tot cartieru' . Umblau dupa mine pe la 23:00 noaptea ingrijorati si eu intram in casa spunandu-le ca nu mi-am dat seama cat este ceasul:) . Imi aduc aminte cand luam bataie pentru toate prostioarele mele. Imi aduc aminte iernile de pe atunci , imi placea sa ma duc in fata blocului si sa stau pe strada sa ma uit cum cad fulgii mari de zapada si strada era neatinsa , bunica mea se uita la mine , ma chema in casa si o rugam sa ma mai lase sa-i privesc.
Apoi ai mai crescut un pic, esti la scoala in generala , unde iti faci prieteni mai multi . Eu imi aduc aminte ca eram foarte rebela , cam rea , dar ce stiu ca eram foarte prietenoasa . Era totul frumos pana prin clasa a VI-a . O viata mai roz nu se putea ,eu mereu visatoare , aveam tot ce imi doream si apoi tatal meu a plecat in Spania timp de 4 ani . Acea perioada a ajutat la maturizarea mea , se sfarsise viata aia roz , acum am inceput sa cunosc si eu lumea , sa vad si eu cum e sa te ambti de la lucruri si sa nu ai chiar tot ce iti doresti. Au inceput dezamagirile in viata , iti mai aduci aminte de primul prieten?Primul sarut?Si prima despartire? Sau de prietena ta cea mai buna ... cu care imparteai tot ce aveai , care iti era mai mult decat o sora si va completati una pe cealalta , mai ti minte cand te-a tradat ? Din momentu' ala ai jurat ca nu o sa mai pui suflet si ca nu o sa mai fi asa darnica si buna . Dar nu poti :)
Si acum la liceu , cu cateva experiente de viata , prieteni noi , alt caracter , parca cu totul alta persoana . Din nou dezamagiri , feiciri , iubire , lacrimi ( Vama - 17 ani .. infinit *ascultati* ) tot ce e posibil . Dar la mine in prezent nu pot sa zic ca ar fi ceva sa ma faca sa ma simt rau . Familie de nadejde , iubit minunat , prietena de incredere , teatru' , ce iti trebuie mai mult? . In prezent ma concentrez pe ce am :)
Pe viitor... nu stiu sunt o fire cam schimbatoare :) . Tot ce stiu e ca viata asta nu e chiar asa usoara si trebuie sa muncesti mult sa obti ce vrei.Nu visez la palate , aur , etc . , visez la ce viseaza un om normal ...
Chiar daca ne maturizam nu trebuie sa uitam niciodaata sa fim copii.
RăspundețiȘtergereViata e a naibii de grea si trebuie sa facem o gramada de sacrificii pentru ceea ce ne dorim,dar cu toate .cacaturile. care ni se intampla e frumoasa asa cum e ea.
Sa saluti marea din partea mea>:D<
O sa vezi ca si tie o sa ti fie dor dupa ce o sa pleci, e minunata,are ea un secret si iti intra in suflet fara sa ti dai seama.
Eu o sa ajung la mare tocmai de 1 mai,pana atunci o sa ma multumesc cu amintirile.
Ah era sa uit, cand ajungi la mare sa vorbesti cu ea,adora sa vorbeasca cu oamenii.
>:D<